- tracţiúne
- s. f. (sil. -ţi-u-), g.-d. art. tracţiúnii; pl. tracţiúni
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
tracţiúne
Look at other dictionaries:
tracţiune — TRACŢIÚNE, tracţiuni, s.f. Acţiune de deplasare a unui vehicul, a unui sistem tehnic etc. prin tragere cu ajutorul unei forţe exterioare (animale sau mecanice); forţă care pune în mişcare un vehicul, un sistem tehnic etc. [pr.: ţi u ] – Din fr.… … Dicționar Român
hipotracţiune — HIPOTRACŢIÚNE, hipotracţiuni, s.f. Tracţiune care se face cu ajutorul cailor. [pr.: ţi u ] – Hipo 2 + tracţiune. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 hipotracţiúne s. f. → tracţiune Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Dicţionar ortografic … Dicționar Român
atelaj — ATELÁJ, atelaje, s.n. Ansamblu format din animalele de tracţiune şi harnaşamentul acestor animale; (impr.) animalele împreună cu vehiculul pe care îl trag (sau numai vehiculul). – Din fr. attelage. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 … Dicționar Român
autotracţiune — AUTOTRACŢIÚNE s.f. Tracţiune care se face cu mijloace auto2 proprii. [pr.: a u to trac ţi u ] – Auto2 + tracţiune. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 autotracţiúne s. f. (sil. a u to trac ţi u ), g. d. art. autotracţiúnii Trimis… … Dicționar Român
tren — TREN, trenuri, s.n. 1. Convoi de vagoane de cale ferată legate între ele şi puse în mişcare de o locomotivă. ♢ Tren subteran = metrou. ♢ expr. A scăpa (sau a pierde) trenul = a scăpa o ocazie favorabilă. 2. Convoi de vehicule formând o unitate de … Dicționar Român
motoriza — MOTORIZÁ, motorizez, vb. I. tranz. A înzestra cu motor, cu tracţiune mecanică; a înlocui tracţiunea animală prin tracţiune mecanică. – Din fr. motoriser. Trimis de ana zecheru, 28.05.2004. Sursa: DEX 98 motorizá vb., ind. prez. 1 sg. motorizéz … Dicționar Român
tractor — TRACTÓR, tractoare, s.n. Autovehicul cu mare putere de tracţiune folosit, în agricultură şi în industrie, pentru a remorca diverse unelte, maşini sau vehicule; p. ext. autovehiculul definit mai sus, împreună cu unealta pe care o remorchează. –… … Dicționar Român
tramvai — TRAMVÁI, tramvaie, s.n. Mijloc de transport în comun (în interiorul oraşelor), constând din unul sau mai multe vagoane (cu tracţiune electrică) care rulează pe şine. – Din fr., engl. tramway. Trimis de ionel bufu, 28.06.2004. Sursa: DEX 98 … … Dicționar Român
troleibuz — TROLEIBÚZ, troleibuze, s.n. Vehicul rutier de transport în comun, cu tracţiune electrică, asemănător cu autobuzul, prevăzut cu troleu; troleu (2). – Din fr. trolleybus. Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 TROLEIBÚZ s. (impr.) troleu.… … Dicționar Român
troleu — TROLÉU, trolee, s.n. 1. Dispozitiv instalat pe vehicule cu tracţiune electrică şi care permite alimentarea cu energie electrică direct de la un cablu aerian. 2. (Impr (impropriu).) Troleibuz. – Din fr. trolley. Trimis de claudia, 13.09.2007.… … Dicționar Român
